luni, 6 februarie 2012

Momente si momente


Mergeam acum doua zile pe strada ... nimic nou pana acum . Fusesem cu un prieten prin parc , ne tavalisem prin zapada pret de cateva ore , si in acel moment eram frant de oboseala ... Pe strada principala era o liniste deplina .... lipseau cu desavarsire zgomotele masinilor altadata omniprezente , ca si oamenii , care cred ca au preferat o locuinta calda si placuta in defavoarea unei iesiri pe afara . Desi era tarziu , trecut mult peste 18 , iar intunericul luase locul luminii . Si totusi , nu era frig . Ningea fara mila , insa prima oara dupa mult timp ningea linistit , exact cum imi imaginam in povestile pe care le citisem adesea in trecut ... Ningea uimitor , iar atunci pana si in sufletul meu domnea linistea ... Poate ca nu vi s-a intamplat , poate ca da , insa in acel moment nu puteam fi mai fericit , intrucat simteam o relatie puternica intre mine si natura ... Puteam continua acel drum la nesfarsit , nicicand nu aveam sa ma plictisesc ... Era o atmosfera foarte placuta , pe care as fi vrut sa o prelungesc la infinit , desi eram constient ca nu puteam face acest lucru ... 
Nu mi se mai intamplase de mult timp acest lucru , asa ca era cu atat mai binevenit . In astfel de momente te simti atat de aproape de tine insuti , iti auzi in sfarsit ganduri , nemaifiind nimeni langa tine care sa te bata mereu la cap cu unele chestii si sa te pierzi in idei si nu numai ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu