Sunt un visator ... si inca unul incurabil ! Acest lucru in descopar pe zi ce trece , din ce in ce tot mai mult ... Simt ca sunt unele sentimente in mine , atat de puternice incat nu le pot transmite prin nimic , nici prin scris , nici prin vorbe , sentimente care raman undeva adanc in sufletul meu . Tot mai des , cad in adanci "meditatii" , momente de melancolie cand gandul ma poarta undeva departe , intr-un viitor indepartat sau intr-un trecut pana atunci uitat ... Imi lipsesc atat de multe lucruri din copilarie , momente magice sau pur si simplu aerul acelor vremuri ... Mi-e dor sa ma simt din nou liber , lipsit de responsabilitati , sa ma regasesc in lucruri atat de simple , insa de un mare efect asupra mea , cum se intampla in copilarie ... Si totusi , imi place aceasta stare , chiar daca de fiecare data vine cu o tristete enorma , insa una placuta . Urasc uzualul si pe oamenii de acest tip , pe cei incapabili sa simta unele lucruri , sa treaca nepasatori prin viata fara sa realizeze ce e cu adevarat important ( de exemplu , persoanele de langa tine , amintirile , momentele pe care le traiesti - "Carpe Diem" , geniali romanii prin aceasta expresie care spune totul ) . Decat sa ma consider un om fericit din punct de vedere material , dar sa duc o viata banala , prefer sa ma prezint scurt : "Sunt Alex si sunt un visator ."
In incheiere , va las cu doua melodii de suflet , care calmeaza in orice circumstante si indeamna spre visare :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu